ROMÂNIA MOLDOVA BASARABIA TRANSNISTRIA
Căutare străbuni, rude, cu acelaş nume
Arbore genealogic
Căutare
RUSSIAN
ENGLISH
român
______________________________________________________________________________________________________
Principal* Geografia căutării* Particularităţi ale căutării* Surse* Numele* Compoziţia arborelui genealogic* Geraldica*
Represaţi deportaţi* Proprietate* Arhiva foto* Registrul* Forum* Termeni şi noţiuni*
Numele
Atenţie! Lista numelor se comletează permanent
Arhiva foto
Dinu Poştarencu Evoluţia demografică a oraşelor basarabene în prima jumătate a secolului al XIX-lea
Dinu Poştarencu Neamul Doliwa-Dobrowolski din Basarabia
Etnografia Basarabiei
Harta anului 1907
Conform datelor recensământului din anul 1897 92% din populaţie din cifra de 1.935.412 erau băştinaşi din Basarabia (locali -87,3 %, din alte judeţe-5,5%) 5,8%-originari din alte gubernii şi 1,4% originari din alte state. Din populaţia venită o bună parte o constituiau originării din guberniile vecine: Podolsk, Herson, Kiev şi Volîn. Din cetăţenii străini predominau cei din Austro-Ungaria 69,1%, Romănia 10,8%, Grecia 7%, Turcia 5,5%, Germania 3,4%, Bolgaria 1,7%, Franţa 0,5%.
Din punct de vedere etnografic componenţa populaţiei din Basarabia în anul 1897 era foarte difirită :
- moldoveni -47,6%
- maloruşi- 19,8%
- evrei- 11,8%
- mnogoruşi- 8,1%
- bolgari – 5,3%
- nemţi – 3,1%
- gagauzi – 2,9%
- ţigani – 0,45%
- polonezi – 0,4%
- armeni – 0,1%
- greci – 0,1%
- albanezi – 0,04%
- francezi – 0,02%
- cehi – 0,02%
- caraimi- 0,005%
Moldovenii populau nu numai teritoriul Moldovei şi Basarabiei, dar şi teritoriile guberniilor vecine: Podolsk, Herson şi parţial gubernia Ekatezinoslavsk
Popularea Basarabiei de către maloruşi venea din părţile Galiţiei. În număr mare se aflau în două localităţi- la nord- judeţul Hotin, la sud- judeţul Acherman, parţial şi în judeţele Ismail şi Bender.
Maloruşii de la nord erau probabil populaţie băştinaşă din Basarabia de pe timpul triburilor de ulici. Pănă atunci ei erau numiţi raici sau raileni datorită faptului că populau raia Hotinului în timpul dominaţiei turcilor. Maloruşii Basarabiei de sud erau colonişti din partea de nord a Basarabiei iar o parte din guberniile vecine. În centrul judeţului Acherman locuiau maloruşi –urmaşi ai zaporojene o parte de zaporojeni au trecut pe Nistru în Turcia şi Dunai. În timpul războiului ruso-turc din 1788-91 zaporojeni luptau alături de turci împotrivă ruşilor, dar cînd a început războiul din 1806-1812, ei au început parţial să treacă de partea ruşilor şi au format în Basarabia,în a 1807 , un detaşament sub denumirea Usti-Dunai.
În timpul războiului din 1828 din zaporojeni şi burlaci au fost formate două regimente denumite. Armata de cazaci Dunai care a fost localizată în judeţul Acherman.
Evreii în Moldova au apărut în timpul dominaţiei romăne 1393-1394 la începutul sec. XIV ei emigrau din Polonia şi Romănia.Locuiau mai mult în oraşe, dar şi în alte localităţi. O mare parte de evrei a emigrat după Polonia din 1818, care promitea înlesniri,caraimii populau oraşele, profesau indismul şi vorbeau în limba tatară .Fiind adepţi ai sectei religioase de zit vechi lipoveni, o mare parte erau urmaşi ai ţăranilor fugiţi din Basarabia din diferite gubernii, urmăriţi fiind de boieri şi recrutare printre care erau şi foşti militari. O mare parte din aceşti sectanţi se aflau la Ismail , Soroca şi Bender.
De exemplu:
1829-1857
1848
1859
1860
1874
1890
1890-91
1892
Bolgarii au început să populeze Basarabia încă în sec. XVIII, apoi odată cu începutul războiului
ruso-turc din 1806-1812 în componenţă altor emigranţi de după Dunai, Centrul populaţiilor bulgăreşti era or.Bolgrad (Tabac), jud. Ismail. Nemţii, ca emigranţi din ducatul Varşava au apărut în partea de sud a Basarabiei în a 1813-1815. În diferite colonii erau emigranţi din diferite regiuni a Germaniei .
1839
1850
Gagauzii basarabeni erau emigranţi ai penensulei Balcani şi au fost stabiliţi în prima jumătate a sec. XIX odată cu imigranţii de pe Dunai.Ei profesau, creştenismul dar vorbeau în limba turcească Centrul lor de populare era satul Comrat, judeţul Bender.
Ţiganii în Moldova au apărut foarte demult, la începutul sec.XV. Cel mai mare număr, de ţigani locuiau în judeţele Chişinău, Bălţi şi Orhei.
Polonezii locuiau în bună parte în Chişinău şi Bender.
1896-98
Din mijlocul armenilor se evidenţiau mai mult armenii-grigoreni (Acherman, Chişinău, Ismail) şi armenii-catolici, care au emigrat din Polonii la începutul sec. XIX. Armenii- grigoreni locuiau în Moldova de pe timpurile lui Alexandru cel Bun, dar în Acherman au apărut în a 1331. Vorbeau în limba turcească şi rusă.
Grecii au apărut în Basarabia de pe timpurile lui Herodot, fiind emigranţi din Turcia, împreună cu domnii fanarioţi, în calitate de funcţionari, rude etc. Mulţi dintre ei au procurat moşii mari şi s-au dizolvat printre nobilimea din Moldova. O mare parte din ei populau Ismailul, Cahulul.
Albanezii făceau parte din emigranţii de după Dunai. Au apărut în Basarabia în a 1809-1810 şi locuiau în s.Caracurt, judeţul Ismail. Aceasta era unica localitate din Basarabia şi Imperiu Rus populată de albanezi.
Francezii din Sveţaria au fost stabiliţi în a 1824 în apropierea regiunii Acherman în colonia şaba!
Cehii au apărut în număr mare din gubernia Tavria şi Poltava, o parte din ei au primit creştinismul.
L.S. Berg. Populaţia Basarabiei. Componenţa şi numărul etnografic. Petrograd 1923.